Strugurii si vinul, oul sau gaina?

Strugurii sunt, după portocale, cele mai cultivate fructe din lume. Din nefericire, doar un mic procent din recolta este consumat sub forma de fructe; marea majoritate a recoltei este destinata producerii de băuturi alcoolice, in special vin.
Strugurii constituie o componenta esențiala a dietei mediteraneene si chiar a culturii din regiunea respectiva. Si nu degeaba au fost ei cultivați in ținuturile calde din jurul marii timp de mii de ani.

Descoperirile științifice recente atribuie sănătatea cardiaca a popoarelor mediteraneene in special unora dintre substanțele care se găsesc in struguri.
Doua tipuri de nutrienti se remarca in compoziția strugurelui: zaharurile si complexul de vitamine B. pe de alta parte strugurii oferă puține proteine si grăsimi. Proteinele din struguri, deși sunt puține, conțin toți aminoacizi esențiali.

Zaharurile sunt prezente in proporția care variază intre 15% si 30%. Strugurii care cresc in regiuni reci tind sa aibă un conținut mai scăzut de zahar, pe când cei ce cresc in climatele uscate si calde sunt mult mai dulci. Cele mai abundente zaharuri din struguri sunt GLUCOZA si FRUCTOZA. Din punct de vedere chimic acestea sunt MONOZAHARIDE, sau zaharuri simple, capabile de a trece direct in sânge fără sa fie nevoie de a fi digerate.

Toate vitaminele conținute de struguri, in cantitate mare, cum ar fi vitamina B6, B1, B2, B3 sau niacina, sunt responsabile printre altele de metabolizarea zaharurilor, facilitând astfel ”combustia” chimica a acestora in interiorul celulelor care oferă energie. Aici natura ne oferă încă un exemplu de proiect inteligent, punând in struguri o cantitate mare de zaharuri împreuna cu vitaminele de care este nevoie pentru convertirea lor in energie. Strugurii conțin de asemenea cantități însemnate de provitamina A, vitamina C si vitamina E.

Potasiul si fierul sunt cele mai abundente minerale din struguri, deși aceștia mai conțin si calciu, fosfor si cupru si pectina, fibra vegetal solubila.
Strugurii conțin numeroase substanțe chimice car nu se încadrează in niciuna dintre grupele clasice de nutrienti, dar care îndeplinesc nenumărate funcții in organism, multe dintre acestea fiind încă neînțelese. Aceste substanțe mai sunt cunoscute sub numele de SUNSTANTE FITOCHIMICE.

Acizii organici conferă strugurilor o ușoara aroma acrișoara si au un efect paradoxal in sânge, producând alcalinizarea. Alcalinizarea sângelui si a urinei facilitează eliminarea deșeurilor metabolice, care sunt in majoritate acide, cum ari acidul uric.
De curând s-a demonstrat ca flavonoizii acționează ca niște antioxidanți puternici, ce împiedica oxidarea colesterolului care cauzează arterioscleroza, si ajuta de asemenea la evitarea formării cheagurilor de sânge din artere. In esența, se poate spune ca strugurii oferă energie celulelor si contribuie la sănătatea arterelor, in special a celor care hrănesc inima. Sunt de asemenea laxativi, anti anemici si anti tumorali.

Investigațiile cu privire la struguri si la must au demonstrat ca ambele sunt capabile de a dilata arterele, de a îmbunătăți fluxul sangvin fără sa formeze cheaguri si de a împiedica depozitarea de colesterol pe pereții arteriali. Ce altceva am putea sa mai cerem de un aliment care ne protejează atât inima, cat si sistemul circulator. VINUL ROSU (nu cel alb) acționează in mod identic, din moment ce retine unele dintre substanțele active prezente in struguri. Totuși el are si unele inconveniente, daca îl comparam cu strugurii sau cu mustul. Vinul are puține zaharuri sau vitamine si conține o toxina, alcoolul etilic, pe care organismul trebuie sa o elimine din sânge, ”arzând-o” in ficat. Datorita acestui lucru, strugurii sau mustul sunt alimente mult mai bune decât vinul pentru protecția aparatului cardiovascular si nici nu prezinta efecte secundare nedorite.

Diverse studii statistice arata ca, daca bem intre 100 si 200 ml (1/2 -1 pahar) de VIN ROSU pe zi (nu vin alb) riscul de deces in urma unui atac de cord va scădea. Aceleași statistici raportează ca, atunci când se depășește aceasta cantitate de vin (200 ml sau aproape un pahar de vin sau 20 g de alcool pur), rata mortalității datorate bolilor cardiovasculare creste si multe alte boli se agravează. Efectul benefic al vinului roșu este atribuit flavonoizilor fenolici, substanțe care provin din struguri si pielita lor, care dau vinului roșu culoarea. Aceste substanțe acționează ca inhibatori ai oxidării lipoproteinelor si, prin aceasta, previn depozitele de colesterol in artere. Fructele in general si strugurii in particular sunt cele mai bune surse de flavonoizi.
Cu alte cuvinte, orice mic beneficiu am avea de pe urma vinului, acesta vine din struguri. Sa mănânci struguri si sa bei must estre mult mai sănătos pentru inima si pentru întreg organismul.

S-a demonstrat experimental ca resveratrolul care se găsește in struguri, in special in coaja lor, are proprietăți anti tumorale. Cu toate ca folosirea acestei substanțe in cazurile de cancer este încă sub investigație, consumul abundent de struguri este recomandat ca o completare a celorlalte tratamente pentru cei care au fost diagnosticați cu cancer sau care prezinta un risc ridicat de cancer.

Strugurii activează efectul detoxificant al ficatului, sporind producție de bila. Sunt un laxativ blând, care ameliorează constipația cronica cauzata de un intestin leneș. Echilibrează de asemenea flora intestinala si evita putrefacția rezultata in urma unei diete bogate in proteine animale si sunt recomandați in cazuri de insuficientă renala cauzata de nefrita, nefroza sau altele, fiind de asemenea excelenți pentru a elimina acidul uric din rinichi, datorita efectului alcalinizat si diuretic. Consumul regulat de struguri si tratamentul cu struguri sunt benefice in special pentru artritici, obezi si persoanele a căror dieta este bogata in produse din carne.