Despre mine
Un mic istoric
Mereu am fost interesat de combinarea alimentelor, de mic fiind am stat pe lângă bucătărie, crescând in gradina bunicilor cu înțelegerea mâncatului la timpul potrivit. Am crescut cu lapte de vaca băut crud, cu chișleag si scrob, julfa si borș cu știr sau de loboda, acrit cu agurida, de stătea lingura dreapta-n in el.
Castravetele sau roșia de pe strat, morcovul scos din pământ si spălat la râul din spatele casei, fructele copacilor, culese mult prea verzi, pentru ca nu mai aveam răbdare sa se coacă, erau gustările si mesele mele frecvente, într-o copilărie trăita precum cea a lui Tom Sawyer, desculț de cum dădea căldura primăverii si pana venea frigul toamnei. Am mâncat nucile in toate formele, cu muci, verzi, uscate si cu pâine in zilele târzii de toamna, am mâncat zacusca făcută la timpul potrivit si pomana porcului desfăcut fix in ziua de ignat, alături de varza murata, din butoiul desfăcut pentru prima data, tot in ziua de ignat.
A venit revoluția si s-au schimbat multe din farmecul grădinii bunicilor. Au apărut pe piața produse pe care le vedeam doar in filme si am început sa le consum crezând ca sunt bune. Amarnic m-am înșelat. Viată m-a împins la București, după facultate rămânând acolo, având totuși mereu nostalgia grădinii bunicilor dar totuși consumând produsele capitalismului, crezând in continuare ca multe dintre ele sunt beneficie si-mi fac bine. Eram încă naiv.
Suna acum
0723501049
De-a lungul vieții, am profitat de orice ocazie oferită, de a găti, mai mult pentru alții decât pentru mine. Mereu mă bucur atunci când ceea ce gătesc este cu bucurie si pofta primit de către cei care mănâncă de pe mâinile mele, obsesiv curățate si îngrijite, atunci când gătesc. Am participat sau condus pregătirea mesele de Crăciun sau de Pasti si a evenimentelor, triste sau vesele, cu toata plăcerea si pasiunea mea.
Așadar, după vârsta de 30 de ani si ceva, după o vreme petrecuta in zona IT-ului, a managementului, a consumerismului înțeles si practicat într-o autoritate naționala de profil si intr-un ONG dedicat protecției consumatorilor, in joburi petrecute in contact sau pentru Comisia Europeana, am decis sa iau calea gastronomiei, total.
Am administrat restaurate, le-am dezvoltat, am avut si restaurantul meu de tip zahana, intr-un parteneriat, cu un prieten. Am trecut prin toate pozițiile într-o bucătărie, de la spălatul de vase pana la administrare, gestiune si achiziții, planuri de dezvoltare sau realizare de evenimente. Am învățat sa fac pizza in cuptor cu lemne in stilul napolitan, fix de la napolitani. Am învățat bucătăria italiana, tigaile, grilul, zahanaua românească, si am făcut ce-i mai buni burgeri din București la un moment dat, pe lângă pizza napolitană.
A venit pandemia, si oricum obosisem, viața in restaurate este solicitanta, mai ales când ești in zona de administrare, așa ca am decis sa fac o pauza, într-o corporație, un no brainer job. Cred ca am pierdut doi ani din viața in felul acesta, iar dacă pot recomanda cuiva ceva, in materie de job si alegeri, este sa evite corporațiile, pe cat posibil.
Totuși, in corporație am putut sa observ și fac anumite analize și observații atât către semnalele corpului meu cat si pentru obiceiurile culinare ale colegilor corporatiști, si am devenit fără voia mea, interesat de nutriție si gastrotehnie.
Susținut si motivat de către o persoana draga mie, am început sa studiez serios nutriția, si am facut si cursurile necesare in direcția aceasta, cat sa ies din corporație. Consider ca abia acum mi-am găsit si descoperit calea mea, si anume calea trai FIT.
Trebuie sa mărturisesc ca tot ceea ce știam eu din gradina bunicilor si din experiența gastronomica, nu sunt deloc pe aceeași lungime de unda cu principiile nutriție corecte si sănătoase. Iar eu credeam ca mănânc bine, si am grija de corpul meu. Bine ca am descoperit gastrotehnia, chiar daca mai târziu decât deloc.
Așadar, in jurul nutriției corecte, si a activităților in aer liber cat mai des posibil, fiind un pasionat de munți, un muntoman cum se spune, un biciclist si un alergător, ofer diverse servicii, in baza experienței si a pasiunilor pe care le am.
TraiFIT este un mod de viața, un mod de a manca si de a face sport, de a iubi, de a ierta si de a aduce in societate un dar, o dăruire. Pana la urma suntem ceea ce mâncam si ce apa bem, un mare înțelept spunând că: ”alimentul sa-ti fie medicament si medicamentul aliment”. As adăuga aici, ca, o alimentație corecta si sănătoasă ne ajuta sa iubim, iubindu-ne pe noi in prima instanța, cat sa nu mai urâm si sa avem gânduri negative si întunecate, gânduri ce ne pot afecta aparatul digestiv si in final ataca corpul, per ansamblu. Trai FIT este iubirea, de tot.
Prin trai FIT, vreau sa ajut oameni, suflete, sa le schimb viața către un stil sănătos, plin de iubire si bun simt, fara ura si stres, prin educare si revelare de principii, arătându-le modul trai FIT si calea trai FIT, totul pornind de la alimentație si bucuria mâncatului, lângă fizic si alături sufleteste, de oameni frumoși.