Logica mă obligă să am încredere în ouăle cumpărate de la țărani, din piață sau chiar de pe stradă dimineața devreme, de la o bunicuță cu mâinile muncite care pe lângă ouă mai vinde și un buchet de liliac de la ea din curte și niște legături de leuștean, decât din supermarket. Am încredere în bunicuță și în țăran, pentru că si ei mănâncă din acele ouă, împreună cu copiii, nepoții, și toată familia lor, făcând tot ce știu ei mai bine, să-și hrănească găinile, rațele, gâștele, etc. sănătos, crescute la curte, în aer liber.
Un CEO, patron sau acționar la o fermă de păsări, fermă care poate produce și 1 milion de ouă pe săptămână nu va fi interesat de cum sunt hrănite păsările, cât de sănătos, ce condiții de stres au, cât de natural este tot procesul producției de ouă, dar va fi interesat de profit, pierderi, hormoni de creștere, rentabilitate, costuri, timp de amortizarea investiției etc. și mai ales cum să penetreze piața din supermarketuri eventual cu o etichetare BIO sau ECO, sau cel puțin cu mesajul „crescute la sol, bla bla„ de parcă găinile ar zbura mereu, însă ferma lui le țintuiește ca prin farmec la sol, cât să se ouă.
Nu cred ca acel CEO, patron sau acționar mănâncă din ouăle produse în ferma lui sau mai bine zis structura de chinuit păsări. Nici el, nici toată familia lui nu cred ca se ating de acele ouă. In supermarket ouăle au perioadă de valabilitate, autoritățile făcând atât cât le stă in putință, să ne asigure că, acolo, se vând ouă proaspete, în termen de valabilitate, dar ce toxine se regăsesc în acele oua, autoritățile nu prea ne mai spun sau garantează, fie că nu știu, fie că nu vor, având interese.
Oul se regăsește în foarte multe preparate, rețete, dar din păcate este acel ou vândut în supermarket. Prefer să-mi aleg oul de la țărani, cu riscul de a cumpăra ceva vechi, puturos, să-mi iau țeapă și să fiu nevoit să-l fac îngrășământ la flori sau să-l arunc pur și simplu, decât să cumpăr ouă din supermarket. Sau nu mai mănânc ouă, până găsesc sursa potrivită.
Oul este o proteină bună, necesară corpului, așadar fac tot posibilul să găsesc ouăle cele bune, proaspete și sănătoase, până am să reușesc să am pasările crescute și hrănite de mine, așa cum le are și le hrănește, proaspătul rege încoronat și uns, Charles al III-lea. Totuși, dacă nu sunt rege, nu trebuie sa fiu neapărat naiv și să mănânc, tot ce zboară și aterizează în supermarket, oul oblăduit de către autorități, autorități cu foarte mari interese in a se genera profit, uneori, chiar în dauna sănătății populației.